Se afișează postările cu eticheta Halt das ist mine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Halt das ist mine. Afișați toate postările

miercuri, 21 martie 2018

Galeria InVizibil(a)

Anul 2018

Ma gasesc prins intr-un vartej de actiune si viata tumultoasa...
Asemeni uni ghiocel care tremura sub zapada dar isi face loc curajos spre lumina, asa si eu ...mai putin curajos din "pozitia ghiocel" insa modest (sper) si "calculat" emotional imi fac loc prin noianul de "cavaleri" ai artelor.

Planuiesc aparitia unei galerii de arta ... arta de a fi.....pe rand ... fotograf, bloger, galerist, curator, administrator de finante, actor de figuratie, diriginte de santier, trainer, consultant pe imagine si nu numai...
Suna nebunesc insa viata de "freelancer" nu este cea mai usoara si mai constanta din lume. Realizez ca petalele in care am investit energie incep sa se inchida, asemeni unui disc de floarea soarelui la apus intr-o noua forma de existenta si anume ... EU.




Eul poetic magic in arta de a fi un om mai bun pe zi ce trece .... asa ca alaturi de amici apare intr-o noapte Galeria Invizibila si ideea ca spatiul in care locuiesc este defapt un spatiu artistic mai mult decat o casa si o acasa... o rezidenta artistica, o galerie, un atelier, un studio si din cand in cand un hotel(motel/hostel) ...

Centenarul incheierii primului razboi mondial ma gaseste plin de entuziasm in ceea ce priveste arta si Romania, doresc sa ofer o alternativa (dupa chipul si asemanarea mea) tinerilor care cred ca se poate produce o schimbare...

Schimbarea vine din noi prin gandurile , vorbele si actiunile noastre.
Fotograful invizibil sau Omul cu Canon-ul, EL (adica eu) reuseste sa se avante intr-o lume nesigura  cautand usi, ferestre, intrari...

Nu va mai plictisesc ... urmeaza sa scriu o carte, sa fac o galerie la strada si multe altele...
Rabdare si tutun!

cu drag,
Tiberiu


vineri, 3 iunie 2016

Framantari...

Sunt el... Ma scarpin prin par si ma holbez in oglinda la el, la mine.
Am inceput sa vorbesc si reflexia parca-mi vorbeste cu acelasi aplomb cu care eu incerc sa ma exprim. Pare ciudat insa realizez ca este, pe cat de narcisist, pe atat de viu acest schimb de energie. Totul capata sens.

Cateodata ne indragostim de fotograf pentru ca el este acela care ne "vede". Bine... ne indragostim de felul in care ne vede el apoi de el ca persoana. "Cate lucruri vede la mine...Oare sunt eu un om atat de deschis, oare reuseste el sa scoata asta din mine sau pur si simplu isi imagineaza ceva si declanseaza atunci cand rodul imaginatiei lui se potriveste cu ceea ce vede?" Cateodata nici macar de el nu ne indragostim cat de ideea ca am putea sa ne indragostim de el pentru felul in care ne priveste. Alteori ne e frica sa ne indragostim.

Am stiut intotdeauna ca asta vreau sa fac insa mereu mi-am cautat forma, mi-am ascutit armele si am masurat experientele dupa care am ales sa ma las purtat de val si nu am stiut daca e arta sau doar un moft personal ceea ce fac, ceea ce caut.  Pot sa stau sa privesc imagini zile in sir dar mult mai mult deatat imi plac oamenii. Sa inteleg ca imi place ce vad eu in ei fata de ceea ce vad ceilalti? Sa fie defapt magnetica apropierea de aceasta energie vie mai puternica decat amprenta perseverenta a "artistului"? Nici nu mai stiu. Ma privesc in oglinda si imi vorbesc. Poate asa o sa inteleg totusi ca stiu defapt cine sunt ... 



Am primit o scrisoare de la Lola. Deschid cu bucurie. Ma întreabă ce fac maine în jur de 11 si daca putem sa ne vedem. Mai jos urmele de buze roșii imi spun ca sunt tare asteptat. Sta la doua statii de metrou, defapt nu sta caci vine din când în când la București cu treaba si sta la o prietena. E din provincie si e gazduita la prietena ei cea mai buna din facultate, iar cand vine la Bucuresti ma cauta. Prietena e aproape logodita si sta cu iubitul ei, o gazduiesc cu placere. O lasa sa doarma in sufragerie cand ei pleaca la serviciu si astfel Lola ramane singura peste zi, pana cand se intorc ei de la corporatie. Aici intervin eu.

De cele mai multe ori ma cheamă la ea. Nu-i place sa plece de la mine după o partida de amor si sa se lase privita de lume cum coboară din bloc in toiul zilei încă mângâiata de atingerea mea. Are impresia ca toate privirile sunt ațintite asupra ei, ca si cum ei ar stii cu lux de amănunt ce s-a întâmplat sau ca ceea ce a făcut este cumva interzis. Alteori ii place ... pășește cu încredere pe tocuri, superioara, se parfumează discret în lift și parca toată lumea e la picioarele ei. Nici eu nu știu ce sa mai cred. Maine sunt foarte asteptat la ea. Asta e sigur.

Privesc cu încredere scrisoarea. Ma uit după timbru ...lipsește. Mi-a plasat-o personal si ma gândesc de ce oare nu a sunat la interfon, telefon sau chiar la ușa ? Azi cred ca și-a rezolvat treburile și a făcut planul pentru maine. Imi plac femeile hotărâte dar mai mult îmi plac cele care știu sa ma accepte pe mine asa visător, cum ma știu.

Maine la 11, spălat, parfumat și cu o sticla de vin în tolba o sa urc pe bicicleta și voi goni spre Lola. Îmi place ca e discreta, avem o relație deschisa de mai bine de jumătate de an și ma roagă sa nu o caut. Am impresia ca și ea are un logodnic sau ceva asemănător. Câteodată ma gândesc ca poate candidează la primărie. Rad. Știu ca pentru mine rămâne o energie vie din care ma infrupt cu mare plăcere. 

Rândul trecut mi-a trimis câteva polaroide împreuna cu o scrisoare. O pereche de buze roșii care trag aprins din țigara și una cu decolteul ei amplu cu sfârc la vedere. Le am pe frigider ținute de magneți. De fiecare data când vreau sa beau o bere ma gândesc la Lola, inevitabil.

Am de gând sa iau aparatul cu mine maine.
Ma gândesc sa-i spun ca este muza mea de zile ploioase.

Tot ma întreabă prietenii dacă nudurile mele ... Ei cred ca folosesc de fotografia de nud pretext pentru sex. La început credeam ca sunt invidioși apoi m-am gândit ca ei, asta ar cauta dacă s-ar găsi în locul meu. Dupa care am înțeles ca defapt ma întreabă cum pot sa rezist când vad o femeie frumoasa goala în fata mea fără sa sar pe ea animalic. Ei bine, știu ce sa răspund... oricum ideea de intimitate, de explorare a tabuurilor și de vulnerabilitate dincolo de măștile cotidiene par a ma interesa doar pe mine și pe ele.

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu 
Personaj : YooYoo

Maine însa as vrea sa-i dau și ei aparatul. As vrea sa ma surprindă și ea pe mine. Întreg misterul și tensiunea dintre noi m-au făcut sa vreau sa ma las prada imaginației si perspectivei ei. Aceasta relație deschisa în care ne infruptam unul din celalalt fără menajamente îmi pare un sol fertil descoperirii de sine atât fizic, mental, emoțional dar și spiritual.

Cel mai mult ii place s-o facem la oglinda, sa ne bucuram "total" ... de simțire, de priveliște, sa avem cât mai multe simțuri implicate. Atunci, parca nici nu semăn cu cel care-mi vorbește din oglinda. Câteodată când sunt cu ea îmi doresc sa declanșez cu privirea. Am câteva imagini care mi-ar plăcea sa le admir mari pentru galerie din centru, însa sunt developate doar, într-un locșor drag, fin împăturite în amintirea mea. Ce păcat!

La un moment dat mi-a spus ca-i place natura mea aventuroasa, ca reușesc s-o scot cumva din ale ei, mult mai planificate și mai stricte. Oare ce înseamna asta ...planificare și strictețe în fotografia de nud a doi amorezi care se vad din când în când având o relație deschisa ca beneficiari de plăcere cumva libera? Sper sa aflu de maine incolo. Defapt nici nu îmi propun sa aflu, ideea e sa experimentez și mai vedem noi atunci. 

Se întâmpla sa ma sune și sa ma întrebe ce fac. Vorbim cu orele dacă nu cumva intervine ceva, apoi iar liniște si pace câteva săptămâni. Eu nu sun!
Îmi place sa ii scriu tot felul de perversiuni si sa ii le trimit pe în scrisori anonime pe adresa de la lucru. Ma ajuta sa îmi imaginez ca se uda toată după ce deschide plicul parfumat și ca atunci ar vrea sa ma simtă intrând... la ea în birou. Am ajuns sa cred ca de când cu pornografia din mesaje și-a comandat o oglinda și la birou.
Asta doar din răspunsurile primite.
Îmi place sa citesc oamenii din reacțiile si intențiile lor.

Am început relația cu ea dintr-o întâmplare, unii ca din greșeală, alții ca printr-o coincidenta, fericita.
Eu zic ca întâmplarea a făcut sa termin o carte chiar înainte sa o cunosc. Cartea s-a dovedit a ma influenta într-o asemenea măsura ca in acel moment mi-am dorit sa cunosc pe cineva cu acel "je ne sais quoi", fata de care sa las garda jos ... spontan, iremediabil și natural. Astfel ca atunci când ne-am întâlnit am înțeles ca ea este.

La început râdea si nu înțelegea nimic. Păream un diletant amorez cu câteva glume în program care vrea s-o vrăjească pentru ca sex. Insa eu aveam mai mult decât câteva bancuri și prin îmbrățișarea unei transparente totale trecusem la profesioniștii Don Juani. Lola a luat toată idila în gluma și abia după prima cafea și câteva ore interminabile de povesti mi-a șoptit la ureche: "Daca tu nu faci niciun pas eu te voi asculta liniștită în continuare!", având caldura aceea de Lolita...însă privindu-ma ca o Lola!

duminică, 13 decembrie 2015

Schimbatorul de stare



Am fost chemat in turnul de control 
Sa predau arma-mi altuia mai bun ...
Printr-un concurs corect, noi lor sa demonstram 
Cat de decis, pionul, un dinte'n angrenaj 
Isi revendica locul din traficul de opt,
Si se-ncalzeste oleaca la vreascul zis salariu...

M-am minunat odata intr-o joi 
Calatorind prin alte tari straine mie,
In fata realitatii propriului "concept" 
Ca trece vremea peste noi defapt 
Pedaland aprig spre "task-uri" si "dead-line",
Si nu traim mult tatuatul "Carpe Diem" !

Am fost chemat in turnul de control 
Si mi s-a spus, cumva cu relaxata stare,
Ceva ce "trebuie" sa-mi tina de urat pe mai departe
Cum ca "nu trebuie" sa ne iubim cu "jobul"
Ca masinile au preluat controlul in acest carusel
Lasandu-ni-l si noua in weekend dar si'n van ...

Mi-am amintit de viata traita mai des si cu aplomb,
Cu siguranta ca in fiecare dintre nopti si zile sunt.
Iar mie, cu weekend-uri mahmure la activ,
Imi trece vremea fugarit de frici, insingurat de mine
Ne mai stiind dorintelor numele investit
Sau cum imponderabilul ma face sa zambesc !

Sa ne-auzim de bine ... te iubesc !


Schimbatorul de stare



Am fost chemat in turnul de control 
Sa predau arma-mi altuia mai bun ...
Printr-un concurs corect, noi lor sa demonstram 
Cat de decis, pionul, un dinte'n angrenaj 
Isi revendica locul din traficul de opt,
Si se-ncalzeste oleaca la vreascul zis salariu...

M-am minunat odata intr-o joi 
Calatorind prin alte tari straine mie,
In fata realitatii propriului "concept" 
Ca trece vremea peste noi defapt 
Pedaland aprig spre "task-uri" si "dead-line",
Si nu traim mult tatuatul "Carpe Diem" !

Am fost chemat in turnul de control 
Si mi s-a spus, cumva cu relaxata stare,
Ceva ce "trebuie" sa-mi tina de urat pe mai departe
Cum ca "nu trebuie" sa ne iubim cu "jobul"
Ca masinile au preluat controlul in acest carusel
Lasandu-ni-l si noua in weekend dar si'n van ...

Mi-am amintit de viata traita mai des si cu aplomb,
Cu siguranta ca in fiecare dintre nopti si zile sunt.
Iar mie, cu weekend-uri mahmure la activ,
Imi trece vremea fugarit de frici, insingurat de mine
Ne mai stiind dorintelor numele investit
Sau cum imponderabilul ma face sa zambesc !

Sa ne-auzim de bine ... te iubesc !


joi, 23 ianuarie 2014

Golul din stomac

Te-am intrebat candva grabit  
Amestecand simtiri cu vise 
Daca in golul din stomac 
Se'aud ecouri interzise ...
M-ai privit lung si-ai lacrimat
Si m-ai cuprins in brate 
Te-ai exprimat apoi in gand 
Lasandu-mi clipa muta !
As vrea sa nu te mai gandesti la o finalitate 
Sa-mi poti zambi firesc mereu 
Fara de ganduri surde sau probabilitate ...

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu 
Personaj : Cristina 

welcome 2014 by Redy



joi, 14 noiembrie 2013

O zi sublima...

O zi sublima incepe cu cateva raze de soare pitite dupa perdea , care se furiseaza discrete putin cate putin pana iti ating pielea si se strecoara in pat langa tine ...

De fiecare data ma trezeste tropaitul lor infundat si felul in care ma fac sa ma intorc pe partea cealalta si ma imbratiseaza calduros .



Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Personaj : Cristina si Oana


P.S. O zi placuta, Lezoazo

luni, 23 septembrie 2013

Poetesa (5)

""Sa dansam ... " sari Eva la un moment dat din fotoliu unduindu-si trupul in lumina veiozei din coltul camerei ... Eu si Vera am urmat-o mimetic ... ne-am trezit cu totii in mijlocul camerei murmurand 'Enjoy the ride' cu ochii inchisi si descoperind o multitudine de miscari neregulate care stateau ascunse in fiecare din noi ... "

Am ramas inlantuiti intr-un dans haotic ... melodia s-a terminat incetul cu incetul dar staruia in mintile noastre ... Pe Eva a bufnit-o rasul prima , cand a observat lipsa muzicii ... am izbucnit toti ... Eram atat de frumosi si luminosi ... Intrasem intr-o stare buna si vroiam sa ne bucuram de fiecare clipa ...
 Le priveam si observam similaritati ... Energie pozitiva, zambet si rasete , trasaturile fetelor incepeau sa coincida ... ma simteam excelent ... Ma bucuram ca un copil de momentul in care mi-am luat inima in dinti si am zis sa intru .... Zambeam pe interior .

Am mers catre computer aducandu-mi aminte de linia de jazz care mi-a facut intrarea cateva minute mai devreme ... Mi s-a parut amuzant sa rememorez acele clipe si am apasat play ...
Banuiesc ca toate acestea au durat ceva, Vera tocmai inchidea usa la baie disparand in lumina iar Eva era cu mainile in aer si ma chema la dans ...Am pasit cu incredre si m-am apropiat ... Am inchis ochii pentru a simti mai bine dansul ... Ce dans ?! ...pentru a-i simti mai bine corpul, formele, placerea si dorinta ...



Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu 
Personaj : Carmen

Isi lipea sanii de pieptul meu si cu mainile petrecute peste camasa mea ma tragea mai aproape ...In mintea mea simteam cum ii cuprind cupa intre degete ... si cum i-ar placea s-o smotocesc . Stiam ca sub tricou nu mai este nimci iar mainile mele alunecau usor de pe solduri ...
Cand degetele mele i-au atins pielea pe sub tricou... s-a incordat toata iar pielea ii era de gaina ... m-a strans in brate escaladandu-ma usor... Am continuat sa-i cuprind pielea ...descoperindu-i finetea si catifelarea ... Pofta carnala ma invaluia si ma purta departe ... Imi imaginam cum se excita si cum reactioneaza la asta ...Cumva spasmele ei din bratele mele urmau firul unei povesti comune ...inlantuiti dansam pieduti de noi in simturi ascutite ... I-am mangaiat spatele, fundul ... usor m-am departat cat sa-i cuprind un san in palma si sa-l strang posesiv ... Ea plutea si-mi cerceta bratele , spatele ... se arcuia si-mi facea loc s-o descopar ...Simteam pantalonii cum iau foc si cum devin neincapatori reactiei mele la aceste atingeri ...
Eva visa, dansa si se lasa atinsa dintr-o enorma placere a simturilor... O bucurie intreaga ii trecea prin corp si pe buze, radea si ma strangea senzual in brate ...pastrandu-ma parca intr-o prinsoare placuta ... Eu invaluit in placere dansam haotic de carnal, plimbandu-mi palmele pe formele ei fierbinti ... mangaindu-i pielea si mirosindu-i parfumul... Am deschis ochii brusc! Mi-am amintit parfumul , mi-am amintit de Vera si mi-am dat seama ca defapt nu ea era acolo cu mine in dans, ci Eva... Cand am deschis ochii am si vazut-o ...

Era cuibarita deja in fotoliu, ne privea atenta intr-o stare confuza de placere domoala... Pe de o parte se bucura alaturi de noi de placere si simturi ...pe de alta medita la aceasta descatusare de energie primara in care nu-si gasea locul ... Privirea ei cuprindea fiece, detaliu simteam cum se entuziasmeaza privindu-ne unduirile si voluptatea atingerilor ne urmarea indeaproape descoperindu-ne si ea in felul ei ...

La un moment dat mi-a descoperit privirea, s-a oprit si m-a privit atent ...incerca parca sa-mi atinga o coarda mai adanca diferita de aceasta superficiala pofta carnala ...
Am inceput sa vorbim mental privindu-ne fix ... stand aproape nemiscat in bratele Evei ca s-o privesc ...


Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Personaj : Carmen si Andreea


"Mi-ar placea sa vin sa te fur din bratele ei pofticioase , sa-mi las corpul prada atingerilor tale pacatoase insa aleg sa va privesc. Nici daca m-ati chema n-as veni. Te vreau pentru mine, n-as putea sa te impart ... M-as incolaci toata in jurul dorintei tale si as astepta sa fiu dominata ...Sa-ti simt forta din brate cum imi framanta formele ...sa ma strivesti sub puterea strangerilor tale patimase ...  "

"As vrea sa fii tu in locul ei acum ... M-am lasat dus de val si m-am trezit in acest dans nebun cu ea , hai vino cu noi sa ne bucuram impreuna ... valul de fericire ne-a cuprins pe toti si ar trebui sa dansam impreuna ... Hai vino si tu si intortocheaza-ti miscarile cu ale noastre ... "

"As vrea sa mergem in dormitor si sa dansam intre cearceafuri ...sa ne respiram unul altuia gemetele si sa ne unim intr-un cor la sfarsit ... Ma bucur sa te vad asa ... Fara prezenta Evei n-as fi avut curaj... O las pe ea sa guste prima din tine, imi place sa vad ca te vrea pentru ca de obicei reuseste sa obtina un barbat pe care-l doreste ... Imi place sa vad cum o innebunesti din atingeri si ramai cu privirea tinta la mine ... Ma hipnotizezi ... "

"Iti place sa ma privesti cum ma desfasor, stii ca intre mine si Eva n-ar putea fi mai mult de atat si ma privesti plina de substrat. Imi masori atingerile si-mi trezesti apetitul prin nelinistea starii tale pasive. Mi-ai aruncat-o pe Eva in brate ca sa ma testezi si acum te joci cu mintea mea incercand sa-mi patrunzi in profunzimea gandurilor. Arunci cu aceste sageti din orbite care se infig in frunte si-mi determina actiunile viitoare ..."

 "Mi-ar placea sa te privesc cand o ai pe Eva , cand se dezlantuie animalul din tine peste un corp senzual de femeie coapta ...Mi-ar placea sa stii ca va privesc ... ca acum, si ca ma incarc din tensiunea actiunilor voastre si a gandurilor noastre ... Vreau sa vad cum reusesti s-o supui pe Eva sau macar cum te chinui de dragul meu s-o faci sa geama  ... As vrea s-o vad incordata si curbata toata, cu tine in ea, multumindu-ti prin tipete scurte ...As vrea sa scriu o poezie despre asta ... sa-mi infig penita in lichidul placerii acestor pasiuni animalice si sa las gandurile sa ma posedeze pana in momentul in care te voi avea EU ..."

The End ... by Lezoazo

duminică, 15 septembrie 2013

Poetesa (4)

Ma intorc victorios catre masuta cu sticla de vin pe jumatate plina si doua pahare, pe care le ofer , respectiv Verei pe cel fara ruj ...si Evei pe celalalt ...Intreb de inca un pahar si sunt gata sa merg la bucatarie sa dau cu apa pe fata de la atata tensiune cand Vera surprinsa intreaba :" De unde ai stiut unde e sticla de vin , si paharele care cum le bem ? Rares ma uimesti !" ...si incep ambele sa rada amintindu-si de reclama la Tico.

Imi intorc capul si zambesc larg ...pana si privirea mi-e tulbure si nu vad exact ... sa fie piciorul gol a lui Vera sau coapsele descoperite ale Evei ... sa fie emotie sau panica generala .... nu stiu si nici nu inteleg nimic .... sunt pe pilot automat deoarece nimic din ce stiam nu mai e la fel ...  E ca si cum am visat si m-am trezit in acelasi vis doar ca am o strangere de inima cumplita , picioare tremurande si gol in stomac ... Plec grabit catre bucatarie unde Vera imi spunea ca mai este un pahar si pentru mine ...
Incep sa gandesc ...ma cutremur ...

Privirile furate pe vizor de alta data s-au transformat in realitatea zambareata in rochita su sfarcuri intarite... Vera in carne si oase langa mine . Poeziile ei si inchipuirile mele  isi gasesc rezonanta intr-o intalnire confuza...cu un gram de iarba si o Eva goala si dezinhibata care-mi distrag atentia... Gesturile mele cu care am nutrit atata pasiune ascunsa ...stau acum relevate si nu neaparat relevante pe un fotoliu pufos ...



"De ce nu ma mai trezesc din acest vis ... cumva frumos , cumva grotesc ... Nici nu mai stiu cum... Nu asa vroiam s-o cunosc pe Vera. Nu asa ma asteptam sa se poarte cu mine. Nu ma asteptam sa intru in casa ei ca un hot ... Nu ma vedeam stand in fata Verei  si gandindu-ma animalic si pervers la goliciunea Evei, prietena ei  ... Nu stiam ca in mintea mea sunt voci hotarate si puternice, asemeni unor demoni, care iau atitudine cand eu defapt inchid ochii si cred ca totul s-a sfarsit ... Cine sunt eu ?! Ce mi se intampla ?! Cum pot sa visez o femeie ca Vera, sa-i divinizez prezenta, sa simt ca respir zilnic doar ca s-o vad prin vizor si acum sa impart acelasi aer ... acelasi vin ...aceeasi iarba ...aceleasi ganduri (oare sunt aceleasi ganduri ...) in aceeasi incapare cu ea ... Oare ele nu fac misto ?! Oare nu vad defapt ca sunt pierdut irecuperabil in aceasta pasiune ascunsa si totodata pofta catre carnal ? Of Doamne ! "

Arunc cu apa pe fata din abundenta ... apa, aceasta materie fluida vie, menita sa spele, sa curete, sa deschida drumuri in roca sau sa stinga focul, imi da mare putere ...imi linisteste fiinta ....ma umple de energie vitala pozitiva ...imi purifica simputile si ma inalta ... Simt cum clipa de liniste capata insemnatate, departe de stimuli si frici  interioare ma las prada stopilor reci de apa care-mi inunda palmele si apoi imi racoresc fruntea, ochii si fata  ...

"Mai doriti ceva de la bucatarie ?" Intreb intr-o doara, dupa ce am gasit paharul cautat ...
"Adu te rog grinderul ... sa maruntim ceva bun ..." ... se auzi vocea jucausa a Verei , se bucura ca o copila si-mi aducea aminte de ce o iubesc, adoram la ea aceasta naivitate naturala, aceasta traire profunda a lucrurilor simple, pur si simple...

"Iata-ma-s " ... revin eu mai relaxat din bucatarie privind fix catre Vera, incercand sa inspir din aerul proaspat si jucaus ce avea in privire ... "Sa batem un cui ..." ...si ma asez pe scaun desfacand marfa si mirosind cu nesat aroma de verde... "Miroase tare bine, simt cum muzica asa o sa "alunece" mai bine dupa primele fumuri" ...



'M-a privit atat de intens de cand s-a intors, e clar ca si el vrea sa-mi spuna ceva... Nu mai este atat de tulburat si pare mai sigur pe el. Eva a terminat tigara si a plecat sa puna ceva pe ea ... Eu il privesc muta cum pregateste tigara ... Miscari energice, sigure si totodata relaxate ... Stie ce face se vede ca are experienta ... E acel gen de barbat  misterios care atrage privirile si raspunde doar la anumite semnale ... Imi plac mainile lui ... masculine, puternice dar si cu o textura fina ... Mi-ar placea sa rupa rochita de pe mine in acelasi fel ... relaxat, sigur pe el privindu-ma intens in ochi ... Mi-ar placea sa ma stiu goala in fata lui acum iar el sa ma atinga peste tot pastrandu-si atentia in privirea mea si asteptandu-mi reactiile ...'

Ridic paharul de vin si iau o inghititura ampla ... Vinul taninos imi lasa o urma de pofta nebuna in gura si isi continua drumul pe gat ...puternic si dur ...  'Prezenta lui aici... Cum de-am avut curajul sa-l invit ...L-am vazut cum ma privea si nu se dadea dus din usa ... M-am speriat. Dar el ce crede ? Vai cum ma privea pe scari ... Ce decis era cand a deschis usa si brust i-am simtit parfumul cum ma invaluie ... M-au trecut fiori si ce bine ca eram cu spatele sa nu vada cum am tremurat toata ... Abia astept sa ma las prada fumurilor, sa radem si sa ne privim indecent ... Sa-i rup nasturii de la camasa cu puterea mintii si sa ma cuibaresc in bratele lui ... Sa-l vad purtat de ganduri cum se destindesi isi intinde trupul pe podea cautand o pozitie mai relaxata ...' Ingit in sec acum si mai aprind o tigara in asteptarea pipei pacii  ...



Eva se intoarce cu un tricou cu ENDorphins scris cu litere de-o schioapa, ma uit amuzat. Eliberarea andorfinelor nu e departe... Am terminat de facut tigara si o aprind dupa ce ma consult cu ele ca putem incepe ...Uooop primul fum ... tin in plamani si mai trag o data ... apoi pasez catre Eva care abia astepta ... un fum puternic, acum Vera ... care trage in doze mici dar sigure ... de trei ori... 'Fumam diferit zic ... dar fiecare am impresia ca stie ce face ...'

"Cand ai fumat prima oara ?" spun uitandu-ma atent la Vera care isi soarbe ultimul fum si-mi intinde cuiul . "Prima oara untr-o tabara de creatie prin Sighisoara ... A fost foarte dragut pentru ca toti ma incurajau si au avut grija de mine ... Imi aduc aminte si acum cand a inceput totul sa capete nuante noi si sa nu mai pot sa-mi stapanesc gandurile ... radeam copios cand ceilalti inca nu ajunsera la al doilea fum .. Tu?"

"Eu la o petrecere... la care am ajuns mai tarziu si am observat ca o parte din gasca se retrage tiptil pe balcon ...Nu stiam cat de tare e treaba asa ca am tras cu pofta cand mi-a venit randul... Am tusit inecat si toti au inceput sa rada, deja la al doilea fum am fost atat de atent ca am simtit cum mi se urca la cap... Am inceput sa vorbesc si spuneam numai tampenii ... Nu reuseam sa termin nicio idee ca toata lumea era pe jos de ras ... Mie mi s-a parut distractiv abia apoi cand am reusit sa stapanesc experienta  ... Tu Eva ?"




Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Personaj : Alexandra

"Nici nu mai stiu cand ... Eram cu fratele meu la mare ... Stateam pe plaja la un foc pe nisip. Mi-a zis sa trag si eu un fum sa ramanem in acelasi film cu ceilalti ... La cateva minute dupa ce am tras am izbucnit intr-un hohot de ras din nimic si apoi parca n-a mai trecut mult si-am intrat cu totii goi in apa ... Marea era plina de luminite... licurici cred sau asa vedeam eu atunci ... a fost foarte bine ... "

Usor pipa pacii a facut loc unui nor de relaxare ... Panica si teama s-au transformat intr-un sentiment de bine comun ... Privirile au inceput sa fie mai vagi si pleoapele mai cazute ...Culorile si sunetele mai vii si mai fluide... vorbele mai complicate si cuvintele mai atent selectionate ... O atmosfera aparte care risipise panica si relaxase simturile ...

"Sa dansam ... " sari Eva la un moment dat din fotoliu unduindu-si trupul in lumina veiozei din coltul camerei ... Eu si Vera am urmat-o mimetic ... ne-am trezit cu totii in mijlocul camerei murmurand 'Enjoy the ride' cu ochii inchisi si descoperind o multitudine de miscari neregulate care stateau ascunse in fiecare din noi ...





(to be continued )

vineri, 13 septembrie 2013

Poetesa (3)

" "Sa luam loc... " spuse ea, asezandu-se pe un fotoliu pufos si aratandu-mi loc pe un altul vis a vis...cu spatele catre holul  de unde trebuia sa vina Eva ...dar cu vedere catre o buna parte din piciorul ei gol pus peste celalat , eram tentat sa privesc dar incercarile-mi erau sa-mi mentin atentia deasupra si sa-i caut privirea, chiar daca nici s-o privesc in ochi nu-mi venea natural ... Ma tot gandeam daca nu cumva o sa amuteasca si vocea-mi puternica si hotarata de mai devreme... pe care nici n-o controlez , la aparitia Evei ... in mintea mea uda si dezbracata  ..."

" Arunca-mi si mie prosopul acela galben, am uitat sa-l scot inainte sa intru la dus ... " Am strigat din usa, sperand sa ma auda ... In baie se scurgea inca apa si nu auzeam foarte bine ...
" Imediat vin ... sau, mai bine, ia-l tu singura, am nitica treaba aici ... " se auzi vocea Verei din camera de zi.

Am coborat din cada si taraindu-mi talpile pe presul din baie fac cateva sarituri in camera sa iau prosopul si sa nu ud toata podeaua ...
Il scot din geamantanul deschis si-l infasor in jurul sanilor ... Imi place sa simt cum pielea-mi absoarbe picaturile de apa si se hidrateaza ... in timpul asta sa beau un fresh si sa trag dintr-o tigara ...

Astfel ca ma aplec dupa tigarile uitate pe jos langa sticla de vin , iau si scrumiera umpluta jumate de chistoace rujate de mine si incerc sa ma-ndrept dar prosopul aluneca pe jos si ... il las sa alunece...
Fac un pas cand observ pe fotoliul din fata Verei un barbat ... undeva pana in treiscinci, cu ochii pironiti in smocul de par ce-mi ascunde sexul, e rosu la fata si s-a piedut , cand vede ca ii confrunt privirea lasa ochii in pamant ... E imbracat ciudat, nu-mi pot da seama cu ce se ocupa, cine este sau ce cauta aici dar din expresia Verei inteleg ca nu trebuie sa-mi fac griji asa ca pasesc in continuare sa asez pachetul de tigari si scrumiera pe masuta dintre fotolii si-i intind mana sa ma prezint ...



"Buna eu sunt Eva, pe asta mica la care te holbezi ...n-am botezat-o inca dar poti sa-i spui cum vrei... am vazut ca ai fost mai atent la aparitia ei decat la a mea, asa ca nu vreau sa intervin ...o sa-mi aprind o tigara si va las pe voi sa discutati "... zic sigura pe mine si trag un scaun langa masuta ramanad, fara un motiv intemeiat, goala in fata lor ... aprinzand o tigara si jucandu-ma cu fumul atenta fiind la Vera si asteptand explicatii ...

"Rares" soptesc vorbind parca pentru mine ...
Prezenta si dezinhibarea Evei m-a tulburat serios, era de o frumusete salbatica, corp de felina cu forme pline, un dans anume ii misca coapsele, altfel rebela si dezinhibata, pare mult mai cu picioarele pe pamant decat Vera si trezeste parca alta latura a personalitatii mele...

"El e Rares, vecinul de vis a vis ... l-am gasit pe pres la intrare tragand cu urechea la ce faci... Daca stia el ca usa e deschisa, iti facea o vizita sub dus (ha ha ) ... Cica te-a auzit facand ceva zgomot puternic si s-a ingrijorat  ... " zise Vera razand ...

E drept ca aveam o fata ... ma priveam in oglinda sprijinita de perete si paream mai mult mort decat viu ... Speriat de bombe artizanale nu alta ... Dar aceasta prezenta dinamita iarasi pentru a cata oara decorul meu interior ...
Venisem cu aer exotic din excursie si mi-a trebuit sa-mi iau inima in dinti , sa rezolv misterul cu Vera ... Iar acum ma gaseam intr-o postura total incerta... In casa cu doua domnisoare frumoase, de una sunt indragostit si m-a chemat in casa, cealalta sta goala in fata mea refuzand sa-si mai ridice prosopul de pe jos ... un gram de iarba, o jumatate de sticla de vin si o voce barbateasca, hotarata si decisiva ...a mea ... care ia atitudine cand sunt coplesit de situatie. Ce se intampla ... Ce este de facut ?!

"Sa bem in cinstea acestei intalniri !" mi-o lua pe dinainte "vocea hotarata" izvorata din panica si frica, si ma pornesc catre sticla de vin de pe jos, oferindu-mi locul Evei care abia astepta ...

Ele oare ce cred despre mine ? Cat s-au prins ca sunt depasit de situatie si se joaca cu mintea mea, cat le incita acest rol in trei unde am picat neasteptat si pentru mine si pentru ele ... Oare se vede ca tremur? Oare cand imi vin in fire? 

Privesc camasuta mirosita de mine mai devreme ...ii am inca parfumul in nari ...Uite si paharul Evei din care am baut cu nesat ... Off si eu care credeam ... Dar oare cum o sa fie dupa ce o sa fumez, nu cred ca e bine sa fumez in starea asta de panica ...o sa fie cumplit . Unde sunt alte pahare? ... O sa beau eu din sticla?

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Personaj : Cristina, Oana


Ma intorc victorios catre masuta cu sticla de vin pe jumatate plina si doua pahare, pe care le ofer , respectiv Verei pe cel fara ruj ...si Evei pe celalalt ...Intreb de inca un pahar si sunt gata sa merg la bucatarie sa dau cu apa pe fata de la atata tensiune cand  Vera surprinsa intreaba :
" De unde ai stiut unde e sticla de vin , si paharele care cum le bem ? Rares ma uimesti !" ...si incep ambele sa rada amintindu-si de reclama la Tico.

(to be continued)

joi, 12 septembrie 2013

Poetesa (2)

"Am pasit incet dar sigur, disperat sa ies din incurcatura, in fata mea umbra-mi devenea tot mai mare si eu credeam ca sunt urmarit, chiar am intors capul inainte sa cuprind clata in mana spre a fi sigur ca omul din umbra nu ma inghite, inima-mi batea la cote alarmante si ea trebuia sa apara din clipa in clipa ... Am iesit inchizand usor usa dupa mine si-am ramas pironit cateva secunde pe hol de nebunia ce m-a impins la acest gest... O auzeam deja cum urca primele trepte in sus si nu puteam sa ma desprind din acel loc. Stateam inca pe presul din fata apartamentului ei si nimic din mine nu ma mai asculta, panica se instalase deja in mintea mea si parc-o vedeam cum urca intrebatoare si pe mine nereusind sa indrug nimic coerent... Eram pierdut... "


Priveam piedut cum intreaga mea pasiune pentru ea se ruineaza in fata-mi...
Pasi tot mai aproape vesteau un scandal monstru in mintea mea ...
Incepusem sa ma gandesc ca s-ar scrie despre acest incident in presa, care ar fi interpretat gresit totul si intreg scandalul ar pica in capul meu ...

Cu o repeziciune uimitoare se derulau toate acestea in mintea mea, insa undeva in interior incepea sa se faca liniste... Asteptam parca vorbele ei ... ca pe un baros care sa-mi crape creierii si sa-i imprastie pe pereti. Si iata ca nu trecu mult si ajunseram fata in fata ... Mirarea de pe fata ei ma facura sa-mi feresc privirea si s-o arunc in pamant ... Ii vedeam pasii cum urca scarile si cautam un raspuns la ...

"Buna seara. S-a intamplat ceva ?"
"Nu, nimic ... mi s-a parut ca am auzit un zgomot ingrozitor si am iesit sa vad ce se intampla... Imi cer scuze ca am ascultat la usa ... "

Totul era pierdut, recunoscusem ca ma aflam la usa ei cu scop, rosisem tot si aveam o voce plansa, cu inima cat un purice imi asteptam cuminte pedeapsa ... Aveam impresia ca urmatoarele ei cuvinte ma lor lipi de perete cu forta unui taifun insa ea continua jucausa ...

"Las ca stiu ca-ti stergi pantofii la mine pe prag, vecine, nu-i nimic data viitoare te pun sa ma scoti la o cafea drept pedeapsa". Am zambit incurcat si-am ridicat privirea... era langa mine si eu nu o lasam sa intre in casa ... stateam in dreptul usii pe pres si o priveam impietrit.

Ochii ii erau jucausi, buzele umede si nitel patate de la vinul rosu din camera, in mana tinea un pachetel din care nu vedeam mare lucru si in cealalta o sticla de apa plata, nurii ii ieseau prin tesatura si ma priveau incruntati iar parul ii juca usor pe umeri despletit de la vantul de afara ...



"Ce aveti acolo? "  a intrebat o voce mai sigura si puternica din mine... Am privit-o speriat, nestiind de unde mi-a iesit asta si asteptand acum reactia ei ..."Am luat un gram... s-aprind atmosfera in seara asta... Am o amica ce doarme pe la mine cateva zile...si mi-am zis ca n-ar strica sa radem nitel. Vrei sa stai cu noi la o pipa ca prea nu te dai dus ?"



Am sarit ca ars de pe presul usii ei ... si i-am facut loc, pana la urma despre asta era vorba... stateam ca boul in calea ei ... "As trece nitel mai incolo acum am de despachetat ... " fu raspunsul meu umil si fricos ...

"Sau mai bine vin acum ..." completa vocea interioara mie care parea stapana pe situatie si care nu asculta de spaima si frica mea, pun mana pe clanta ...imping si fac loc vecinei sa intre la ea in casa, urmand-o indeaproape si trantind usa dupa mine  ...




Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Personaj : Carmen



"Eu sunt Vera... " se intoarse ea catre mine facand sa-i tresalte de sub rochita sanii intr-o miscare eleganta ... "Prietena mea Eva trebuie sa iasa de la dus ... " imi spuse soptit parca incercand sa pastreze misterul aparitiei mele in casa, fata de aceasta ..."Hai sa vedem ce-o sa zica cand o sa te gaseasca aici" si-si duse degetul la buze ...facandu-ma sa inteleg, din lipsa rujului de la buze... in toata sperietura mea, ca nu ea era aceea dupa care bausem din pahar mai devreme ... Si poate ca nici camasa mirosita nu era a ei ...

Eram anesteziat de orice reactie, imi urmaream stapana si faceam ce mi se cerea... ritmul cardiac se pastra alert si eu parca pluteam neintelegand cand si cum s-a intamplat sa revin in aceasta incapere in asa de scurt timp... Incercam sa evadez din inchipirile si fanteziile mele si sa ma calmez... dar degeaba ... Eram prins in mrejele acestei sirene a versului ce-mi poruncea cu glas mieros fiecare actiune ...

Relaxarea din vocea ei si tonul jucaus ma faceau sa ma stiu pe maini bune insa gandurile mele si privirile ce-i dezbracau trupul ascundeau o vinovatie cumplita ... asteptam sa fiu pedepsit la fiecare pas iar pedeapsa inca nu se arata ... O vedeam pe ea insa cum se mladiaza simtindu-mi privirea si dorindu-se alintata de gandurile mel din spatele ei ... Nu stiam daca visez sau plutesc sau ce-o mai fi si acest sentiment ce-mi pune nod in gat si-mi impiedica pasii ...

"Sa luam loc... " spuse ea, asezandu-se pe un fotoliu pufos si aratandu-mi loc pe un altul vis a vis...cu spatele catre holul  de unde trebuia sa vina Eva ...dar cu vedere catre o buna parte din piciorul ei gol pus peste celalat , eram tentat sa privesc dar incercarile-mi erau sa-mi mentin atentia deasupra si sa-i caut privirea, chiar daca nici s-o privesc in ochi nu-mi venea natural ... Ma tot gandeam daca nu cumva o sa amuteasca si vocea-mi puternica si hotarata de mai devreme... pe care nici n-o controlam dupa aparitia Evei ... in mintea mea uda si dezbracata  ...  (to be continued)

vineri, 9 august 2013

Poetesa

Am intrat in acel loc , il pandeam de ceva vreme si nestiind cum sa fac sa ma strecor inauntru , ma gaseam intepenit pe vizor ore in sir . Obisnuiam sa urmaresc activitatea din fata usii mele de cand m-am mutat ... Stiam ca acolo sta o poetesa faimoasa care pe cat de discreta pe atat de pasionala o gaseam in relatie cu arta dar si cu barbatii . Ii citeam poeziile pe banca in fata blocului si ma zgribuleam tot ... isi strecura cuvintele ca niste unghii bine lacuite peste carnea mea ...iar privirea ei ingenua ascundea o nebunie intreaga care ma trimitea la smintiti .Cand urcam scarile si ne intersectam privirile , ma secera o dorinta nebuna , aproape ca nu aveam glas sa salut iar ea parea ca nu intelegea nelinistea mea si trecea aproape de fiecare data indiferenta ... Ma zvarcoleam apoi pe hol in fata usii ore in sir cu cartile ei in brate asteptam sa-i aud pasii ...s-o vad intorcandu-se prin vizorul prieten. De cele mai multe ori venea singura, melancolica ... aproape pierduta in gandurile ei si ma simteam dezarmat , nu stiam cum sa ma pozitionez vis a vis de aceste stari ale ei ... Alteori ii auzeam glasul de jos , urca in verva cu cate un domn, glumeau, chicoteau si de cele mai multe ori aveau o sticla pe jumatate goala in mana ... Ma tulbura teribil sa-i vad asa veseli stiindu-ma de partea cealalta a scenei, privitor, ... cotrobaind prin mintea-mi creata si intrand in tot felul de scenarii ...

 Era noapte , apucasem sa aud usa descuindu-se si s-o vad iesind ... avea o rochita de vara ce nu ascundea, se pare, nimic pe dedesubt. O priveam atent parca certat cu legea, aproape ca-i patrundeam sub tesatura si asta ma tintuia in loc. Incercand sa urc ultimele scari cu ochii la ea m-am impiedicat ... S-a intors zambind si-a zis ceva legat de ... nici nu mai stiu, o auzeam parca de sub apa ... nervos pe stangacia mea . Am zambit inapoi si-am plecat ochii in podea, ma simteam paralizat ... A coborat alene pe scari fara sa incuie dupa ea... Probabil merge pana la colt dupa o paine sau ceva, mi-am zis, stiam ca se mai intampla sa nu inchida si nu de putine ori ma gandeam cum ar fi s-o astept pe intuneric si s-o surprind cuprinzand-o in brate , sarutand-o printre zmuciturile ei, nelasand-o sa-mi scape ... Dar de celel mai multe ori cedam gandului nesimtindu-ma intratat de puternic si fiindu-mi frica de consecinte...

Am scos cheia din buzunar si am inceput sa descui, parfumul ei insa ma tintuise pe hol si-mi simteam gandurile luand-o razna... Asta e momentul mi-am zis ... Acum ori niciodata ... M-am intors catre usa ei si cu o mana tremuranda am apasat clanta incetisor , timid . Am intrat .





Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Personaj : Iudita
 
 Inauntru camera era vag luminata de o lampa de masa ascunsa intr-un colt iar in surdina se auzea ceva jazz. Am intrat cu nesiguranta nestiind daca mai este cineva... obisnuia sa-si tina musafirii si cateva saptamani pe la ea... Eu abia aterizasem de la Paris si nu stiam ce se intamplase astfel ca ramasesem precaut dar mi-am luat inima in dinti si cu urechile palnie mi-am facut intrarea in camera de lucru sau, cel putin, asa imi imaginam eu ... Aici nebunie , lucruri aruncate , carti pe sus pe jos prin biblioteca, parfumul ei ,era peste tot si pe deasupra cateva lumanarele stinse si doua pahare cu vin imi spuneau ca trebuie sa mai fie cineva prin preajma... Am mai facut un pas si-am ridicat o camasuta de in inflorata, am mirosit-o adanc si mi s-au taiat picioarele ... M-am imbatat ,mi-am zis, si-am lasat sa cada camasa din mana pe scaunul verde de unde o ridicasem ... Camera era in nuante de primavara, cu galben ,portocaliu si verde, mobila de lemn, piese reconditionate care-i dadeau un aer boem ... am ridicat paharul cu urme de ruj si-am sorbit adanc ...de parca gustam din dorinta ce-i purtam, vinul roze destul de rece ma pus in garda ... aici mai era cineva, dar nu dibuiam unde-i usa catre cealalta camera ... Speriat m-am intors gata sa ies ... deja nu mai vedeam mare lucru ... frica ma cuprinsese si vroiam sa ma stiu pe holul blocului , cred ca nici n-am mai respirat , dar aroma vinului si faptul ca ii simtisem rujul amestecat cu buchet demisec ma transportasera undeva intr-o sala de tribunal ... vinovat de cea mai mare neleguire din lume ...

Am pasit incet dar sigur, disperat sa ies din incurcatura, in fata mea umbra-mi devenea tot mai mare si eu credeam ca sunt urmarit, chiar am intors capul inainte sa cuprind clata in mana spre a fi sigur ca omul din umbra nu ma inghite, inima-mi batea la cote alarmante si ea trebuia sa apara din clipa in clipa ... Am iesit inchizand usor usa dupa mine si-am ramas pironit cateva secunde pe hol de nebunia ce m-a impins la acest gest... O auzeam deja cum urca primele trepte in sus si nu puteam sa ma desprind din acel loc. Stateam inca pe presul din fata apartamentului ei si nimic din mine nu ma mai asculta, panica se instalase deja in mintea mea si parc-o vedeam cum urca intrebatoare si pe mine nereusind sa indrug nimic coerent... Eram pierdut .

To be continued ... by Lezoazo

P.S. Astept si de la voi continuari ... in comment sau pe blogurile voastre cu link aici ...

joi, 18 iulie 2013

Expus criticii internationale ...

" Era un apus rosiatic dintr-o zi torida de vara, ma gandeam la ea ... mi-as fi dorit sa o am alaturi inca o noapte, plecase devreme cand n-apucasem inca sa ma dezmeticesc ... Seara, ajuns acasa, parfumul ei dansa inca printre cutele cearceafului meu ... puteam sa-i disting urma  peste care aplicasem o palma nervoasa care-i cauta in joaca posteriorul , plecat deja la lucru ...

Mi-am inceput ziua cu un tonus anume... o regaseam in minte prin toate locurile explorate impreuna in noaptea precedenta ... Eram fiert si nu vroiam sa ma duc la dus cat s-o mai simt catarata pe mine...
Am gasit un bilet pe masa ... scris in graba si fara niciun semn de ruj incurajator : "Sunt in Vama , nu te gandi ca te astept , dar daca ajungi da-mi un semn . X "

Mi-am facut calculele si am plecat cu autostopul , fara semn , fara raspuns , fara nimic ... trebuia s-o gasesc, sa-i mangai pielea plina de nisip si sa-i sarut sarea de pe buze ... Cand am ajuns am cautat-o peste tot ... nu era nicaieri , m-am gandit ca a glumit si eu am batut atata drum, nebun, in loc sa dau un semn si sa ma asigur ... Nebunia mea se intorcea acum cu ganduri negre ...

Stateam inciudat cu ochii catre mare la umbra unei umbrele de paie si o chemam in minte catre mine. Ea nu raspundea gandurilor mele si asta facea ca gandurile sa ma macine si mai tare ... A durat ceva asta , pana cand am simtit o privire in ceafa ... eram pironit inca cu ochii spre mare si nu puteam sa ma intorc ...  nu vroiam sa ma incred in ce simt, ma lasam prada curiozitatatii mele constiente ... Si totusi m-am intors ... era ea , se purta alba ca o zeita printre oameni de rand  ... Am ridicat ochii spre cer si-am multumit. "

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu
Vama Veche



Atipisem cu gandul la ea si defapt eram acasa, in barlog, singur, fara ea , fara nisip , fara Vama, fara speranta ... M-am trezit sa inchid cartea , lampa si sa ma cufund iar in somn dar ceva m-a trimis catre laptop, sinteam ca visul are legatura cu biletul, cu o veste... Am deschis mail-ul sperand ca acolo e raspunsul cautarii mele ... Da , aici era triumfator un mail ce-mi trezi atentia ... am deschis si am citit :


Se facea ca am fost expus de o publicatie prietena fotografiei, m-am bucurat... Era o noua expunere criticii internationale , prima venise prin februarie...cand ne-am bucurat impreuna ...


... by Redy

sâmbătă, 22 iunie 2013

Aroma ta infipta in narile mele ...




Daca dragostea ar canta prin noi ce crezi ca ar avea de zis ?
Daca aroma aceea revarsata-mi in simturi ar avea glas propriu
I-as asculta fiecare vers la apus si rasarit de soare ... pe nisip
Nu as crede ca dorinta mea de impreunare ar fi un simplu compromis ...

Aroma ta infipta in narile mele
Si-a sapat curs catre tacerea-mi
S-a reverberat muzical minunat
Mi-a adancit ridul varsat in pahar
Si-a creat spatiul acela atat de curat ...
Chiar necesar ...

Aroma ta infipta in narile mele
A agitat furtunos idei ce nutresc
Si le-a sedat domol chiar zenificat
Ajutandu-ma sa zbor , sa plutesc
Beatificandu-mi trecutul purtat ...
Atat de firesc ...

Daca dragostea ar canta prin noi ce crezi ca ar avea de zis ?
Cum crezi ca ne-am putea contopi aromele in suc propriu
Daca n-am lasa sunetul ei sa vibreze sufletele-ne imbratisate ?
Noi ne-am trezit , ne-am atins , ne-am vazut ca prin vis ...






Akua Naru-Poetry how does it feel

by Lezoazo

joi, 13 iunie 2013

marți, 4 iunie 2013

Mereu asa se intampla ...

Mai nou, a venit vara cu portetul copilului din noi,
Mereu asa se intampla, nu trebuie sa te indoi ...

Ma caut mai des acum in clarul de luna, care sta ascuns dupa nor
Si iar gandesc la mare, la soare, la libertatea din urme pe nisip,
Cu dor ...

Iar nu mai dorm, iar cearcane adanci din lipsa de tumbe ...
Veghez dorinta crescanda si evadarea in valuri albastre ,
Tot strambe ...

Mai vechi, las in spate curand trei decenii de cautare ,
Mereu asa se intampla , te gasesti oglindit... din cutare in cutare ...





by Tiberiu Dinescu (Lezoazo)

luni, 3 decembrie 2012

Mi-e dor ...

Mi-e dor sa scriu
Mi-e dor sa fiu
Mi-e dor sa ma revars mai viu ...



Mi-e dor ,mi-e dor
sa-ti fac o poza pe covor
sa-ti mangai chipul prin vizor
Sa te tintesc si sa omor
Prezentu-n viitor ...

Mi-e dor , mi-e dor
sa-mi surprind gandu'n zbor
sa-l vad cum suie pe picior
cum se transforma in fior
Strigandu-l noi in cor ...

Mi-e dor , mi-e dor
De-o noapte alba de-amor
Ascunsi la mine'n dormitor
De luna , stele a lui cuptor
Cu raze lungi de somn usor ...



Mi-e dor sa scriu
Mi-e dor sa fiu
Mi-e dor sa ma revars mai viu ...

marți, 20 noiembrie 2012

... catre mina de aur


Am plecat fara directie ... cu aparatul in mana , stiam cumva , ca azi , asta e menirea mea ...sa caut o comoara ascunsa in inima cuiva ... In puzderia de oameni din oras eu caut ...
Privesc atent lumea din jurul meu ...imi aduc aminte de fotografiile preferate de la Eugene Atget la cele ale lui Bresson si ma mana egoul sa incerc si eu , dar renunt dupa cateva declansari ... Parca stiu ca astazi trebuie sa fac eu fotografie pentru mine , din mine si nu din ce am vazut ,cum am vazut , ce am inteles ca ar fi bine sa imit ...
Asa ca imi continui drumul ...linistit parca de gandul ca mina de aur ma asteapta ... trebuie doar sa-mi deschid ochii sufletul mintea si sa simt ... Deraiez de pe drumurile principale ... caut sa ma pierd de ce stiu , de repere ... intru prin gradini interioare , prin pasaje umbroase , nebatute cu pasul prea des , ma afund in cautarea mea ...in ce imi place si ce ma atrage pe mine ...nu conteaza unde ... nu conteaza cum , totul e sa fiu curios in continuare si sa "enjoy the ride" ...

Privesc lumea ... duc instinctiv aparatul la ochi ... trag cateva cadre dragute care ma tin pe linia de plutire , am o stare foarte buna ...soarele e sus incalzeste atmosfera deja incordata de toamna tarzie . Umbrele puternice sapa adanc in asfaltul orasului ... sunt umbrele mele preferate ... putin piezise si dure ... dau cumva putere personajului ..il ridica pe un piedestal uneori , alteori ii joaca feste dedublandu-i gandurile ascunse ... ca de cele mai multe ori sa se aseze ascultatore pe asfalt si sa urmareasca curbura umana pe silueta orasului ...
Fac ce fac si-mi amintesc de o librarie , de niste oameni frumosi ... imi zic ca intre ei si parcul plin de culoare .... tot pe oameni i-as alege , asa ca ma apropii de locul stiut ... si cum ma apropii tiptil ...incep sa inteleg de ce pasii ma duc intr-acolo ... Ma apropii de biserica Kretzulescu ...trag cateva cadre din departare si ma duc sa intru ... ceva ma mana in biserica ...
Un om la portita bisericii ma intampina cu voiosie : "Preotii au plecat ... doamnele fac curat , dar intrati , vedeti , va rog ..." ...eu deja vazusem o batranica , cu fata brazdata de vreme ...facand curat in fata intrarii ... aceasta imi zambeste sagalnic si ma intreaba daca nu am cumva un leu "pentru baba" .
Imi iau inima in dinti si o rog sa-mi pozeze ...cumva incercand sa fac cu ea un "deal" la care aceasta sare ca arsa si zice ca nu ... ca pentru poze trebuie bani multi ... "100 de dolari , euro ...nu asa .... " si-mi intoarce spatele si pleaca .
Cobor incet si mai fac cateva poze bisericii ... as vrea s-o surprind totusi intr-un cadru ... nu mi-a placut ca m-a tratat asa ... si am stiut ca nu vreau sa ma targuiesc cu ea de la inceput ....dar am incercat ...
Intre timp intru in vorba cu sarmanul de la scarile bisericii si-l intreb pe el daca ar vrea sa-i fac cateva fotografii ...Imi cere o tigara , o aprinde si-mi spune ..."pe mine poti sa ma pozezi cat vrei ...da-ma la televizor , nu ma intereseaza " , defapt lui ii place la fel de mult ca mie ... are desaga plina ...mancare , vinisor ... acum o tigara de la mine pe care-o savureaza ... Abia ma astepta ! Dar ...si eu pe el ...

Intram in vorba si-mi povesteste despre viata lui , il cheama Florin S. e venit din Iasi , "de langa Iasi ...dintr-o comuna ... " are multe de spus , isi deschide sufeltul in fata camerei ...in fata mea ... se bucura de ipostaza lui noua de actor si din cand in cand adauga ... " tu fa-ti treaba acolo ...eu sa stii ca zic in continuare " si-si ia rolul in serios ... cu gesturi ,cu mimica , urmarind si gesturile pe care eu le surprind ...potentand-le parca mai tare spre placerea mea ...

Incepe sa-mi zica de lumea care are grija de el , de diferenta dintre el si "baba" care m-a refuzat ... despre "femeia care l-a lasat acu 7 ani si-a plecat in Italia" si nu s-a mai intors ...

Dupa jumatate de ora ..de vorbe , gesturi , doua tigari sorbite cu placere intre un suflet pus pe tava si altul care asculta si-i importalizeaza suflul ...dau sa ma retrag ...il simt si-a facut numarul , si acum ar vrea sa exagereze , si n-as vrea sa-l las sa strice magia care tocami s-a produs acolo ... Imi multumeste ptr. tigara si cel mai mult pentru faptul ca m-am oprit sa vorbesc cu el ... de trei luni nu a mai vorbit astfel de lucruri cu cineva ... "Sunt fericit !" imi adauga ... inainte sa se faca nevazut ...

by Redy

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

La tine sau la mine ...





Doream sa te vad cum pasesti la mine in apartament , cum intri zambitoare si-ti lasi dincolo de usa ultimile ganduri ale zilei , ale lumii de dincolo de noi .
De data asta ai batut la usa si inima a inceput sa-mi bata , sunt calm dar ceva in mine tresare cand stiu ca mi-esti aproape ... nutream sa te vad de ceva timp si gata , asteptarea mea a luat sfarsit ...

Deschid usa si un zambet larg ma intampina , imi apari neschimbata si totusi te privesc ca un prost , te doream asa tare ca uitasem cum esti ...de frumoasa , de senina si de zambitoare ... s-a facut lumina ...

Apoi...

Am ridicat nasul din computer si te-am vazut ... aveai o camasa de matase inflorata si stateai goala de la brau in jos ... imi asteptai reactia , dorinta , ezitarea aceea de cateva momente care ma face om , copil si barbat in acelasi timp ... Te-am cuprins in mainile mele si te-am sarutat de jos in sus ...normal...

Care credeti ca este genul de fotografie in care ma exprim cel mai bine ?