vineri, 3 iunie 2016

Framantari...

Sunt el... Ma scarpin prin par si ma holbez in oglinda la el, la mine.
Am inceput sa vorbesc si reflexia parca-mi vorbeste cu acelasi aplomb cu care eu incerc sa ma exprim. Pare ciudat insa realizez ca este, pe cat de narcisist, pe atat de viu acest schimb de energie. Totul capata sens.

Cateodata ne indragostim de fotograf pentru ca el este acela care ne "vede". Bine... ne indragostim de felul in care ne vede el apoi de el ca persoana. "Cate lucruri vede la mine...Oare sunt eu un om atat de deschis, oare reuseste el sa scoata asta din mine sau pur si simplu isi imagineaza ceva si declanseaza atunci cand rodul imaginatiei lui se potriveste cu ceea ce vede?" Cateodata nici macar de el nu ne indragostim cat de ideea ca am putea sa ne indragostim de el pentru felul in care ne priveste. Alteori ne e frica sa ne indragostim.

Am stiut intotdeauna ca asta vreau sa fac insa mereu mi-am cautat forma, mi-am ascutit armele si am masurat experientele dupa ce am ales sa ma las purtat de val si nu am stiut daca e arta sau doar un moft personal ceea ce fac, ceea ce caut.  Pot sa stau sa privesc imagini zile in sir dar mult mai mult imi plac oamenii. Sa inteleg ca imi place ce vad eu in ei fata de ceea ce vad ceilalti ? Sa fie defapt magnetica apropierea de aceasta energie vie mai puternica decat amprenta perseverenta a artistului ? Nici nu mai stiu. Ma privesc in oglinda si imi vorbesc. Poate asa o sa inteleg totusi ca nu stiu defapt cine sunt ... 



Am primit o scrisoare de la Lola. Deschid cu bucurie. Ma intreaba ce fac maine in jur de 11 si daca putem sa ne vedem. Mai jos urmele de buze rosii imi spun ca sunt tare asteptat. Sta la doua statii de metrou, defapt nu sta caci vine din cand in cand la Bucuresti cu treaba si sta la o prietena. E din provincie si e gazduita la prietena ei cea mai buna din facultate, iar cand vine la Bucuresti ma cauta. Prietena e aproape logodita si sta cu iubitul ei si o gazduiesc cu placere.O lasa sa doarma in sufragerie cand ei pleaca la serviciu si astfel Lola ramane singura peste zi, pana cand se intorc ei de la corporatie. Aici intervin eu.

De cele mai multe ori ma cheama la ea. Nu-i place sa plece de la mine dupa o partida de sex si sa o vada lumea cum coboara din bloc in toiul zilei. Are impresia ca toate privirile sunt atintite asupra ei ca si cum ar stii cu lux de amanunt ce s-a intamplat sau ca ceea ce a facut este cumva interzis. Alteori ii place ... paseste cu incredere pe tocuri, superioara, se parfumeaza discret in lift si parca toata lumea e la picioarele ei. Nici eu nu stiu ce sa mai cred. Maine sunt invitat la ea. asta e sigur.

Privesc cu incredere scrisoarea. Ma uit dupa timbru ...lipseste. Mi-a plasat-o personal si ma gandesc de ce oare nu a sunat la interfon, telefon sau chiar la usa? Azi cred ca si-a rezolvat treburile si a facut planul pentru maine. Imi plac femeile hotarate dar mai mult imi plac sa ma accepte pe mine asa visator cum ma stiu.

Maine la 11, spalat, parfumat si cu o sticla de vin in rucsac o sa urc pe bicicleta si voi goni. Imi place ca e discreta, avem o relatie cu beneficii de mai bine de jumatate de an si ma roaga sa nu o caut. am impresia ca si ea are un logodnic sau ceva. Cateodata ma gandesc ca poate candideaza la primarie. Rad.

Randul trecut mi-a trimis cateva polaroide impreuna cu scrisoarea, o pereche de buze rosii care trag aprins din tigara si una cu decolteul ei amplu si un sfarc la vedere. Le am pe frigider tinute de magneti. De fiecare data cand vreau sa beau o bere ma gandesc la Lola.

Am de gand sa iau aparatul cu mine maine. Ma gandesc s-o folosesc ca model. Tot ma intreaba prietenii daca nudurile mele ... Ei cred ca folosesc de fotografia de nud pretext pentru sex. La inceput credeam ca sunt invidiosi apoi m-am gandit ca ei asta ar cauta in locul meu dupa care am inteles ca defapt ma intreaba cum pot sa rezist cand vad o femeie frumoasa goala in fata mea fara sa sar pe ea. ei bine nici nu stiu ce sa raspund... oricum ideea de intimitate, de explorare a tabuurilor si de vulnerabilitate dincolo de mastile cotidiene par a ma interesa doar pe mine si pe ele.

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu 
Personaj : YooYoo

Maine insa as vrea sa-i dau si ei aparatul. As vrea sa ma surprinda si ea pe mine. Intreg misterul si tensiunea dintre noi m-au facut sa vreau sa ma las prada imaginatiei si viziunii ei. Aceasta relatie deschisa in care ne infruptam unul din celalalt fara menajamente imi pare un sol fertil descoperirii de sine atat fizic, mental, emotional dar si spiritual.

Cel mai mult ii place s-o facem la oglinda, sa ne bucuram "total" ... de simtire, de priveliste, sa avem cat mai multe simturi implicate. Atunci parca nici nu seman cu acesta care-mi vorbeste din oglinda. Cateodata cand sunt cu ea imi doresc sa declansez cu privirea. Am cateva imagini care mi-ar placea sa le printez mari pentru expozitie insa nu sunt decat intr-un locsor stranse in amintirea mea. Pacat.

La un moment dat mi-a spus ca-i place natura mea aventuroasa, ca reusesc s-o scot cumva din ale ei, mult mai planificate si mai stricte. Oare ce inseamna asta ...planificare si strictete in fotografia de nud a doi amorezi care se vad din cand in cand avand o relatie deschisa ca beneficiari de placere cumva neimplicata? Sper sa aflu maine. Defapt nici nu imi propun sa aflu, ideea e sa experimentez si vedem la locul faptei. 

Se intampla sa ma sune si sa ma intrebe ce fac. Vorbim cu orele daca nu cumva intervine ceva, apoi iar liniste si pace cateva saptamani. Eu nu sun. Imi place sa ii scriu tot felul de perversiuni si sa ii le trimit pe net cand stiu ca e la lucru. Ma ajuta sa imi imaginez ca se uda toata si ca atunci ar vrea sa ma aiba. Am ajuns sa cred ca de cand cu pornografia din mesaje si-a comandat o oglinda si la birou.
Asta doar din raspunsurile primite. Imi place sa citesc oamenii din reactiile si intentiile lor.

Am inceput relatia cu ea dintr-o intamplare, unii ar zice ca din greseala, altii ca printr-o coincidenta. Eu zic ca intamplarea a facut sa termin o carte chiar inainte sa o cunosc. Cartea s-a dovedit a ma influenta intr-o asemenea masura ca in acel moment mi-am dorit sa cunosc pe cineva cu acel "je ne sais quoi", fata de care sa las garda jos ... spontan, iremediabil si natural. Astfel ca atunci cand ne-am intalnit am inteles ca ea este.

La inceput radea si nu intelegea nimic. Paream un diletant amorez cu cateva glume in program care vrea s-o agate. Insa eu aveam mai mult decat cateva si prin imbratisarea unei transparente totale trecusem la profesionisti. Lola a luat toata idila in gluma si abia dupa cafea si cateva ore interminabile de povesti mi-a soptit la ureche: " Daca tu nu faci niciun pas eu te voi asculta linistita in continuare." 

miercuri, 20 ianuarie 2016

Tigara din coltul gurii...

Mi-am aprins o tigara. Stau cumva sprijinit pe fumul dens ce-mi traverseaza narile si privesc inainte. Nu e ceva anume acolo dar acel ceva regasit in fata imi fascineaza privirea. Pe textura canii de ceai se aseaza ganduri, se scriu emotii, chiar se imbina trairile interioare cu detaliile formei de potelan de parca m-am uitat cu intentie catre ea.


Te simt. Ai iesit din dus dupa ziua de munca si-ti inmoi corpul in canapea. Gandul te duce la mine, la intalnirea noastra de maine. Privesti catre bagajul gata facut si-ti vizualizezi traseul, ti-e pofta numai cand stii ca vei da ochii cu mine. Acea pofta cu care decojesti o banana, sau cu care iti inmoi degetul in borcanul cu ciocolata de la geam.

Afara e senin, luna rasare eleganta pe cer. Tigara se stinge si imi insurubez inca una. Tigarile rulate imi dau sens gandurilor ...simtirii. E ca si cum imi acord timp mie, sa ma gandesc la mine. Diferenta fata de tigarile din pachet este ca acum nu mai e doar gestul fumatului cat si starea de a fuma. O liniste aparte, un fel de time-out de la tot pentru un moment solemn, iar apoi pipa pacii... Pacea interioara.

Citesti relaxata langa lampa portocalie. Din cand in cand iti fuge gandul la fragmente din fostele noastre intalniri.

Primele noastre priviri acompaniate de discutii sensibile faceau cafeaua sa fie sorbita cu placere la acea masa .Era punctul de intalnire dintre locuintele noastre, undeva la mijloc. Ajunsi , ne sorbeam privirile, gesturile, formele ... ne spionam reciproc intr-o lejera conversatie si ne-a cam placut.
Eu te admiram pentru eleganta, frumusete si voiciune iar tu pentru ... nici nu mai stiu. Nu te-am intrebat niciodata. Simteam doar ca ma aprobi din priviri. Cateodata privirea vie a gandurilor si trairilor fugea de la masa lasandu-ti in privire o usoara tulburare... atunci ma intuiai. Dincolo de conversatie, imi cercetai intentiile cu zambetul larg. Adeseori, cu privirea aruncata in dreapta, imi spuneai ca iti place ce ai gasit.

Acum te gandesti la primul sarut care parca nu mai venea , atunci la vremea lui... Incins fiind in cautarea confortului bucatariei printre conversatii aprinse, uitasem scopul si durata vizitei. Uitasem ca defapt cafeaua e doar un pretext pentru a ne face de cap intr-o joi pe la pranz. Sticla de tarie era pe terminate si eu nu ma apropiasem inca de tine. A fost un simplu gest care m-a trezit, care a atins animalul cu pofta de carne din mine ... nici nu stii care a fost ala. Iti spun eu. Te-ai uitat iar in dreapta.

N-o sa-ti uit tulburarea din privire dupa primul orgasm. Curioziatea ta fata de ceea ce gasesc eu amuzant dupa ce am stors ultima zvancnire a ejacularii, atunci cand mintea mi-o lua razna in gloria momentului...atingerea buzelor tale si gemetele adanci care-mi inundau simturile in momentul "fara de intoarcere" ...toate au ramas vii. Chiar daca ne-am vazut la mine sau la tine ... a curs lin timpul, inperceptibil de incarcat in imagini , simtiri si chistoace rujate sau nu.

Revin la masa de lucru. Aici este locul unde se nasc idei si se cauta emotii. Unde am decis sa raman pentru a fi un om mai bun ... nu o masina cu termen de expirare si randament de consum. Masa de lucru este spatiul infint de creatie ... Pagina alba, cititorul de carduri cu imagini de peste zi sau de-odinioara, caietul de desen, foile cu mind-mapping ale proiectelor viitoare. Acum esti tu cu mine, aici si acum, in bataile la tastatura prafuita, in muzica pusa pe facebook ... si  in postarea de pe blogul uitat ...



by Lezoazo

duminică, 13 decembrie 2015

Schimbatorul de stare



Am fost chemat in turnul de control 
Sa predau arma-mi altuia mai bun ...
Printr-un concurs corect, noi lor sa demonstram 
Cat de decis, pionul, un dinte'n angrenaj 
Isi revendica locul din traficul de opt,
Si se-ncalzeste oleaca la vreascul zis salariu...

M-am minunat odata intr-o joi 
Calatorind prin alte tari straine mie,
In fata realitatii propriului "concept" 
Ca trece vremea peste noi defapt 
Pedaland aprig spre "task-uri" si "dead-line",
Si nu traim mult tatuatul "Carpe Diem" !

Am fost chemat in turnul de control 
Si mi s-a spus, cumva cu relaxata stare,
Ceva ce "trebuie" sa-mi tina de urat pe mai departe
Cum ca "nu trebuie" sa ne iubim cu "jobul"
Ca masinile au preluat controlul in acest carusel
Lasandu-ni-l si noua in weekend dar si'n van ...

Mi-am amintit de viata traita mai des si cu aplomb,
Cu siguranta ca in fiecare dintre nopti si zile sunt.
Iar mie, cu weekend-uri mahmure la activ,
Imi trece vremea fugarit de frici, insingurat de mine
Ne mai stiind dorintelor numele investit
Sau cum imponderabilul ma face sa zambesc !

Sa ne-auzim de bine ... te iubesc !


Schimbatorul de stare



Am fost chemat in turnul de control 
Sa predau arma-mi altuia mai bun ...
Printr-un concurs corect, noi lor sa demonstram 
Cat de decis, pionul, un dinte'n angrenaj 
Isi revendica locul din traficul de opt,
Si se-ncalzeste oleaca la vreascul zis salariu...

M-am minunat odata intr-o joi 
Calatorind prin alte tari straine mie,
In fata realitatii propriului "concept" 
Ca trece vremea peste noi defapt 
Pedaland aprig spre "task-uri" si "dead-line",
Si nu traim mult tatuatul "Carpe Diem" !

Am fost chemat in turnul de control 
Si mi s-a spus, cumva cu relaxata stare,
Ceva ce "trebuie" sa-mi tina de urat pe mai departe
Cum ca "nu trebuie" sa ne iubim cu "jobul"
Ca masinile au preluat controlul in acest carusel
Lasandu-ni-l si noua in weekend dar si'n van ...

Mi-am amintit de viata traita mai des si cu aplomb,
Cu siguranta ca in fiecare dintre nopti si zile sunt.
Iar mie, cu weekend-uri mahmure la activ,
Imi trece vremea fugarit de frici, insingurat de mine
Ne mai stiind dorintelor numele investit
Sau cum imponderabilul ma face sa zambesc !

Sa ne-auzim de bine ... te iubesc !


miercuri, 15 aprilie 2015

Ele doua ...intr-o expunere noua

Am plecat catre tine. Inchid rand pe rand gandurile si grijile de peste zi si constat ca sunt emotionata. Imi imaginez ca ma astepti ... te vad parca tragand din tigara nerabdatoare. ai pus de un ceai si te-ai asezat pe scaun cu un picior sub tine cu privirea pe telefon ... De cand stii ca sunt in trafic, telefonul nu-ti mai zbarnaie dar arunci instinctiv priviri lungcatre el din cand in cand.

Infuzia isi strecoara parfumul in toata casa. O atmosfera calda, placuta. Tu esti in pulover-ul tau larg bleumarin si porti in rest doar perechea de pisicute, imprimate jucaus pe lenjeria scolareasca si comoda.

Eu sunt infrigurata de la temperatura de afara dar caldura launtrica incepe sa ma cuprinda. Sunt imbracata office iar pe dedesubt am o combinatie sexy pregatita pentru tine. Aduc cu mine o sticla de vin si o cutie cu bomboane de ciocolata. Este destul de previzibil dar eficient, am emotii mari aduse de revedere si as vrea sa torn deja un pahar sa scap de trac.
Din cand in cand imi bazaie telefonul ... sunt mesaje de la tine. Tin telefonul intre picioare si acest lucru ma bucura cum nici nu stii. Cuvintele tale vibrante la propriu.

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu 
Personaj : Cristina

Am ajuns... cobor oglinda si refac rujul pe buze. Ridic telefonul datator de placere si ma uit la ce mi-ai scris. Imi spui sa nu iau nimic pentru ca eu iti sunt deajuns. Rosesc. Ridic sacosa-cadou si incui masina. Mintea penduleaza intre emotia de a te vedea si gandul ca o sa ma strecor langa tine la noapte. Simt cum m-ai atinge pe intuneric pe spate... tresar.
Am ajuns in fata interfonului si sun.

Te misti alene catre interfon chiar daca stiu ca inima iti pompeaza cu putere. Te vad cum lupti sa ramai sigura pe tine dorind sa nu pari un catel cu chef de joaca caruia stapanul ii paseste pragul. E greu. Te lipesti de vizor si oftezi ...secundele capata alte valente.

Ramai pironita langa vizor, tigara din mana se fumeaza singura fara sa-i mai dai atentie. Imi auzi pasii pe scari iar senzorul de la etaj iti lumineaza panda. Apar in dreptul usii iar tu ma privesti atenta, tinandu-ti rasuflarea.

Sa sun?! Bat la usa incet , stiu ca ma astepti nerabdatoare.
Dupa cateva secunde ma pregatesc sa bat iar, dar astept un semn sonor din casa care sa-ti tradeze prezenta. Nimic. Ciocan ferm apropiindu-ma de usa si tinandu-mi respiratia ascult. Nimic. Ma departez de usa si-mi trec tot felul de lucruri prin minte. Ce s-a intamplat, unde esti ?

Stai linistita sunt aici... (gandesc privindu-ti agitatia de care nu ma satur)
Am uitat sa mai fumez, mi-am lipit trupul de usa si te astept cu un freamat interior mai mult decat placut. Iti adulmec pasii, s-a aprins lumina. Esti atat de aproape. Apare primul fior ce-mi furmica trupul. Ai intrat in vizor, te vad ... Iti incepi bataile in usa.
 Te simt cum stii ca esti privita, ai un zambet anume care te tradeaza...mai ales cand privesti catre vizorul intunecat. Ma gandesc cum ar fi ca eu sa nu fi fost aici sa te privesc iar tu sa te simti privita, vulnerabila fata de aceasta crapatura intre cele doua lumi numita vizor. Gandul trece dar imi place sa te observ in continuare, vad ca ti-ai apropiat urechea de usa.
Ma cauti.
Misc insesizabil cheia in yala... si deschid usa usor. Cauti telefonul in geanta, devii neindemanatica. Eu continui sa deschid usa fara zgomot, si privesc catre tine prin fanta creata ... tu pui telefonul la ureche si ma apelezi. Nu'i inca totul pierdut, mai sunt cateva secunde in care esti preocupata si nu observi prezenta mea din dreptul usii putin crapate.
Ridici privirea catre mine din telefon iar eu ma ascund, te privesc prin vizor cum te luminezi. Nu zic nimic , intind mana in afara si iti fac semn sa intri. Ma indepartez.

"Ce-mi faci, ce joc mai este si asta ?"soptesc privind mana cum se pierde prin usa intredeschisa chemandu-ma si ma avant cu un gest nefiresc. "Ma joc !" aud raspunsul tau indepartat. Usa se inchide in spatele meu cu tarie fara sa  s-o inchid cu grija pentru ca te caut cu privirea. Dintr-o laterala tasnesti si ma iei in brate si ma strangi puternic potrivindu-ti fruntea pe umarul meu.

Nici n-am simtit cand am intrat, am trecut brusc peste momentul acela al revederii de care mi-era cumva teama.
Zambesti si spui . "Bine ai venit, de cand te astept"

"Bine te-am gasit" zic cautand un loc primitor in spatiul casei tale.Incurcata fiind am gasit imbratisarea ta. Nu mi-a mai trebuit nimic cand am gasit ritmul inimii tale galopante si am simtit cum caldura ta ma cuprinde. Aceasta emotie a imbratisarii n-am mai simtit-o inca. Cu tine e altceva, cu noi e altceva ...
Iti simt rasuflarea in par iar mangaierea ta imi umezeste buzele, nu pot sa spun nimic. Am inchis ochii sa te simt. E ceva duios in fragilitatea unei imbratisari feminine pe care n-am experimentat-o pana acum. Plutesc ca intr-o cada fierbinte inspumata cu aroma de lavanda .
Ne despartim imbratisarea si ne privim in ochi rusinate ...
Coboram impreuna in catifeaua canapelei, o lumina obscura ne lumineaza tacut locsorul iar fiecare dintre noi are gesturi stangace de revenire din vis. Iti privesc buzele cum se muleaza pe tigara fumeganda... tragi lent iar fumul ne invaluie spatiul. Eu gust fluiditatea vinului cu pofta . Fiecare s-a retras in gestul cel mai placut ... savurand gandurile si simtirea in felul ei.

"Ce mult mi-ai lipsit!"
Sper ca ti-am transmis asta de cand te-am luat in brate. Observ ca discutia porneste cu un ton incert, iti dregi vocea vadit afectata de starea de pana acum. Povestim o vreme incetisor si iti observ pornirile din privire. Probabil ca si eu ma tradez privindu-ti buzele si mainile... apoi cobor catre forme dupa care brusc revin la a te privi in ochi ... Tu faci la fel ... cedezi usor tentatiei si intram cumva intr-un joc voyeristic evident. Ni se umezesc buzele, mustim in placere.

Cuvintele curg dupa primul pahar de vin, povestim in nestire... si mai profund si mai in gluma... chicotim din ce in ce mai des. Te privesc si iti urmaresc dansul miscarilor ...sunt absorbita. De cand ai intrat s-a spart gheata, naturaletea ta dandu-mi tarcoale. Aprind o tigara doar sa te pot contempla mai bine. Esti vie si ma provoci in povesti si discutii, nu ma lasi sa-mi eliberez mintea de ganduri pentru a-ti simti starea. Companionul cu filtru imi da ragazul sa te studiez mai atent, sa-mi zboare mintea ...

Puloverul ti-a cazut pe un umar si iti scoate clavicula fina in evidenta . Felul cu sezi iti descopera misterios pulpele ...
As vrea sa preiei tu initiativa sa te apropii de mine, sa ma saruti. Cred ca gandul telepatic a ajuns... te apleci catre mine facand un gest catre parul meu.  Atentia imi e distrasa si tu te apropii cu siguranta de felina de buzele mele. Le apropii foarte tare abia se ating. Eu dau sa le cuprind dar te departezi. Sangele imi pompeaza prin vene si simt ca iau foc ...vin eu catre tine. Te apropii si tu de mine si ne descatusam ... Povestile se trasforma in sarutari iar cuvantul in muscatura brusca voluntara.

Umarul gol il sarut acum iar tu iti plimbi limba pe lobul urechii mele ... Am furnicaturi in cele mai placute locuri iar mainile imi fug pe sub puloverul tau. Iti simt pielea fina iar sfarcurile tari. Ma plimb in voie cu degetele pe spatele gol ...iar pe tine te aud gemand delicat.

Las capul pe spate acum, iar limba ta matasoasa imi coboara spre sani ... Hainele curg spre podea si tensiunea creste... pastram cate ceva pe noi pe motiv de graba insa sarutarile patimase ne imbraca cu caldura lor... Pofta ne aduce alaturi, imbratisate...


===


Intre timp va anunt si de publicarea acestui text din Barlogu' in revista Tiuk sub nume nou : " O pereche de dame" ...atasez aici si un link . 











vineri, 8 august 2014

Storyboard ... (1)

Era un el ... Radu, un tip inteligent, cizelat si cu simtul umorului . Ii placea foarte mult sa asculte si sa-si imagineze continuari ale povestilor ce se discutau in jurul lui. A dat la regie de film si curand a simtit ca lucrurile incep sa capete valente nebanuite...

A continuat jocul acela ori de cate ori avea ocazia insa ocaziile s-au rarit ... oamenii il simpatizau si-l aveau mereu in centru atentiei, iar el nu prea mai reusea sa-i asculte pe ceilalti deoarece toti erau fascinati de povestile lui.
Inventase povesti dupa povesti , pana si bancurile le reinventa gasind mereu ca talcul e mai savuros daca inverseaza cate ceva pe ici pe colo. Se bucura de popularitate iar toate acestea erau schimbate fata de cum se stia el pe sine ... plecase la facultate un tip timid, in banca lui care gasea mereu ragaz sa viseze ascultandu-i pe ceilalti, acum era in centru atentiei, extrovertit si sigur pe el.

A cunoscut-o pe ea, Denisa. O fata cumva...




 Cel mai mult ii placea la ea atitudinea, chiar daca s-au cunoscut pe net. Bine, impropriu spus ca s-au cunsocut pe net ... aveau multi prieteni comuni si alte cateva zeci de activitati, filme, muzici si locuri preferate, doar ca nu se vazusera inca...

Ea a primit un "like" la o poza de la el si a devenit curioasa. Lui i-a placut zambetul ei din imagine si increderea din el a dat pe afara in dreptul pozei ei. Ei i-a placut faptul ca dupa acel semn n-a urmat nimic, defapt a fost intrigata de asta si a inceput sa-i "rumege" profilul. El nu stia nimic despre asta, aproape ca uitase de acel "like" cand a vazut-o in bar cu prietenele ei. Lui i-a placut sa se intoarca la privit si ascultat si imaginat povesti uitandu-se la ea dintr-un colt mai intunecat si nu foarte expus . Ea a zambit, a povestit si a ras impreuna cu prietenele nestiind ca e observata. Ea a fost ea si lui i-a placut atitudinea ei ... Era cumva.

S-a grabit sa-i scrie un mesaj de pe mobil dar nu-si gasea cuvintele asa ca a continuat sa priveasca, ea a continuat sa rada pana a aparut un alt el, Cristi. Atunci a devenit mai rece si i-a facut loc langa ea la masa.
Acest alt el s-a aratat jovial fata de prietenele ei,  insa pe ea o privea nitel de sus si ii facea mare placere s-o vada pusa in dificultate. Se bucurau unul de prezenta celuilalt dar nu prea.

 Radu deja incepu sa-si imagineze...

To be continued ...



sâmbătă, 8 martie 2014

Hamlet dupa William Shakespeare

Jucat la Teatrul Nottara ...



...dupa ce am avut placerea de a lucra pentru imaginea de afis cu doamna Maia, Tudor Aron, Anca Cernea, Marcel Top, Alina Simpetru si Razvan Ciobanu si lucrand impreuna cu Cristian Oprescu iata si imagini din spectacol (multumiri speciale Cristina Tinta) :











Un spectacol interesant ... tineti aproape.

joi, 23 ianuarie 2014

Golul din stomac

Te-am intrebat candva grabit  
Amestecand simtiri cu vise 
Daca in golul din stomac 
Se'aud ecouri interzise ...
M-ai privit lung si-ai lacrimat
Si m-ai cuprins in brate 
Te-ai exprimat apoi in gand 
Lasandu-mi clipa muta !
As vrea sa nu te mai gandesti la o finalitate 
Sa-mi poti zambi firesc mereu 
Fara de ganduri surde sau probabilitate ...

Personal Portfolio
Photography, Editing : Tiberiu Dinescu 
Personaj : Cristina 

welcome 2014 by Redy



Care credeti ca este genul de fotografie in care ma exprim cel mai bine ?