marți, 9 decembrie 2008

Californication






Imi dau seama ca nu sunt un bun bloger sau blogger .. nu vreau sa stiu acum cum se scrie corect . Aici vorbesc despre mine , e locul meu .Aici ar trebui sa fiu la adapost de ce mi se intampla . Eu cu mine , sa nu cred ca ma expun , sa nu ma gandesc cum sa ajunga oamenii pe blog . Fara rating-uri , fara vizite , fara chestii "barbatesti" cu trofee , premii si alte astfel e cacaturi de pesonalitate masculina gen vizitatori zilnici , saptamanali s.a.m.d.

Aici ar trebui sa fiu sincer , sa fiu deschis , sa fiu impacat cu ce mi se intampla , sa ma cunoasca lumea care din intamplare sa intre aici , care sa vrea sa caute acel ceva pe care poate ei nu-l pot spune despre viata lor , despre sufletul si mintea lor .

Imi place poezia , dar pana acolo mai este ... acum vreau sa scriu , sa ma descarc .

Deci ... pun in aceasta postare punct reclamei la blogul meu , fata de prieteni ,fata de cunoscuti ,fata de amici , colegi , fosti colegi , fani infratiti cu mine, foste prietene , actuale sau viitoare, fata de femei pe care vreau sa le impresionez sau nu , pentru oamenii din tara si strainatate carora le ofer pe tava un link care acest colt de univers care este al meu. De acum cine vrea sa caute in sufletul meu va trebui sa-si aduca amine ca exista un barlog al lui Dinescu ...sub forma de blog , sub forma de descatusare emotionala ,ca exista si o persoana care scrie toate tampeniile care-i trec prin minte , o persoana de care le este poate dor ,daca nu ..atunci acest blog chiar nu trebuie sa existe ...nu este pentru ei .




Californication ...de ce ?


Pentru ca sunt atat de tampit incat sa ma uit la un serial american si sa inteleg ca exista dragoste , dincolo de tot si toate de pe aceasta planeta , dincolo de sex , de spending time with someone, de booze, blackout driking , de problemele lui/ei de la o cafea , de viata cotidiana , de micile lucruri care ne umplu viata fie ca vrem fie ca nu ...Si tot acest understanding este la mine ... sta in valorile mele , in imaginatia mea , in felul in care traiesc sau as vrea sa traiesc aceasta viata...

Tampit pentru ca in nebunia lor americanii astia realizeaza ceva , cu filmele hollywood-iene ... si anume realizeaza acel ceva pe care filmele europene (cel putin cele pe care le-am vazut eu ) nu reusesc sa le expuna , realitate ...simpla ,plina de dulcegarii , de happy-ending ... and all hat shit . De ce spun ca reusesc , de ce nu ma iau de acest comercial ? Nu neaparat pentru ca asta prinde la public ....ci pentru ca sigur prinde la public ... pentru ca ei analizeaza psihologia de mase , si lucreaza aceste mase (asemeni unor piete de desfacere a marfii din plan economic) pe latura lor sensibila ...

Cine n-a iubit , n-a avut dezamagiri , n-a urat , n-a respins , n-a incercat sa recucereasca , n-a negat , n-a aprobat , nu are cum sa stie ce se intampla ... Eu aici vorbesc cu ceilalti ...norocosii, care au trecut prin ceva greutati emotionale , sufletesti , morale ...si care au trait clipe mai putin placute cautand sa descopere o cale sa se intoarca iarasi "cu fata la lume" ...plini de incredere, curajosi si maturi ... schimbati , dar nu prea mult, neaparat in bine ... la viata lor .

Asta fac americanii ...ating aceasta latura a firii noastre ... speranta , american dream , visare deasupra realitatii ,plutire deasupre realitatii crude care de multe ori este in mintea ta ... Nu zic ca este bine , nu zic ca este rau ... zic doar ca sunt profesionisti in a intoarce cutitul in rana si asta cred eu ca este cheia succesului lor .


Oameni buni , avem nevoie sa visam , sa dorim , sa credem ca ni se poate intampla , ca de maine se schimba totul , ca se pot implinii visele/visurile .Cu asta ne hranim spiritul , asta ne tine in viata ... mai presus de atingerea telurilor care ne mangaie dulce orgoliul , mandria si " valoarea " . Dragostea este exact acel ceva care ne scapa din aceast drum destul de sinos si riguros catre moarte ... Este acel ceva pe care nu-l controlam , care ne controleaza , care ne da dreptul sa ne purtam ca niste copii , sa facem si sa dregem lucruri trasnite , sa fim intelesi cand gresim ... Si nu in ultimul rand , dragostea , chiar daca dureaza trei ani , ne defineste ca oameni , ca fiinte umane cu suflet ... Restul nu trece pe aici , trece prin creier , prin stomac , prin portofel , prin poze de vacanta ale aparatului foto ...prin alta parte .


Cam atat pe ziua de azi ...sau sa-i zic noaptea de azi ...
Adios


By Redy

3 comentarii:

Anonim spunea...

Inca de la aparitia sa pe Pamant, omul iubeste .”Iubirile” sunt istorii mai mult sau mai putin agitate care survin intre barbati si femei .Reducand studiul iubirii la ceea ce simt unul pentru altul, barbatii si femeile,ar insemna sa restrangem dimensiunile temei . Nu doar barbatul o iubeste pe femeie si femeia pe barbat, ci iubim arta si stiinta, mama isi iubeste fiul si omul religios Il iubeste pe Dumnezeu .
Lumea antica s-a orientat mai intai, dupa teoria lui Platon, ce sustinea faptul ca “dragostea atrage si impinge” fiintele umane unele spre celelalte .Prin dragoste se restabileste echilibrul din natura :se unesc doua fiinte pentru a deveni una singura si se remediaza astazi natura lor lipsita de perfectiune .Sofocle, in tragedia sa “Antigona”, dezbate tema iubirii din aceeasi perspective ca Shakespeare .Protagonista, infrunta legile cetatii in numele iubirii pentru fratele ei, asezand sentimental mai presus de orice norma omeneasca .In Roma antica, cel mai iubit dintre poetii inspirati de sentimentul iubirii era Ovidiu .Acesta se simte dator sa lase umanitatii, adunate in volumul “Amores”, cele mai frumoase povesti de dragoste .Si pentru ca acest sentiment trece in viziunea sa dincolo de granitele spirituale, Ovidiu scrie “Ars amandi”, un volum dedicat ritualului dintre femeie si barbat .
Sprijinul romanticilor, defineste dragostea ca fiind un refugiu de care indragostitii au nevoie pentru a se departa de universal alienant .Prin nuntire, omul isi poate gasi identitatea, dar poate sa si inceapa un nou ciclu al formarii .
Din perspective epocii moderne, iubirea este mai mult decat o evaziune :pe de o parte un mod de manifestare a libertatii individului, pe de alta parte, un sentiment ce nu mai are nevoie de cuvinte .Omul timpului prezent traieste prin iubire revolta impotriva a tot ceea ce-l instraineaza de propria esenta .Trairea erotica e mai mult decat senzualitate, uneori fiind nevoie de cuvinte banale, gesture, atitudini sau priviri pentru a sugera nevoia de celalalt .In mod obisnuit, omul de astazi, se teme de cuvintele mari pentru ca ele si-au lasat undeva, in bratele umanitatii, esenta .
Prin urmare, indiferent de religie, asezare in sfera mitului sau a realului, dragoste se contureaza tot mai multa ca tip de cunoastere, generator de energie si mari elevari sufletesti .

Tiberiu Dinescu spunea...

O incursiune interesanta in lumea dragostei , a iubirii , a definirii omului ca fiinta " superioara " ... felicitari Anonimului/Anonimei !

alma nahe spunea...

:)Ştii până unde ţine chestia asta?
Asta adică:
"Oameni buni , avem nevoie sa visam , sa dorim , sa credem ca ni se poate intampla , ca de maine se schimba totul , ca se pot implinii visele/visurile "
Până când te doreşte cine nu îţi trebuie, până ţi se întâmplă exact opusul a ceea ce sperai că ţi se poate întâmpla, până când mâine e tot mâine...dar ştii deja asta, acum, după mai bine de 4 ani.

Care credeti ca este genul de fotografie in care ma exprim cel mai bine ?